Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

 
 
 
-->
ȘTIRI
Miercuri 24 octombrie s-a descis la Muzeul Național al Satului din București expoziția de fotografie Călare în Carpați.
Expoziţia va fi deschisă zilnic în perioada 20-24 octombrie, între orele: 10.00–17.00
Organizatori: Asociaţia de Ecoturism din România în parteneriat cu Asociaţia Descoperă Natura(Apuseni), Asociaţia EcoRodna (Rodna), Asociaţia Dorna Arini – Turism, Ecologie şi Cultură (Dornelor – Călimani), Comitetul Naţional de Turism Ecvestru CNTE)
CĂLARE ÎN CARPAȚI
Acest site a fost realizat de Asociația de Ecoturism din România în cadrul Proiectului "Călare în Carpați - ecoturism ecvestru în sprijinul comunităților
proiect finanțat de guvernele Islandei, Principatului Lichtenstein și Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spațiului European, prin Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).
FINANȚATOR
Conținutul acestui site web nnu reprezintă în mod necesar poiția oficială a mecanismului financiar SEE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informației prezentate revine inițiatorilor site-ului web.
Pentru informații oficiale despre Mecanismul Financiar SEE și Programul Norvegian de Cooperare, accesați www.eeagrants.org.
  MUNȚII MĂCIN    
  Parcul Naţional Munții Măcin este singura zonă din Europa în care se întrepătrund caracteristicile de climă, faună şi floră ale stepei pontico-balcanice, pădurilor submediteraneene, elementelor asiatice şi central europene.

Munţii Măcin sunt cei mai vechi munţi din România, formaţi acum 300-400 milioane de ani şi unii dintre primii de pe continentul european. Altitudinea lor variază între 7 m si 467 m.

Parcul naţional ocupă zona centrală cea mai înaltă a Munţilor Măcin care cuprind cea mai mare parte a culmii principale a Munţilor Măcin (Culmea Măcinului), precum şi un lanţ secundar al acestora (Culmea Pricopanului).
Frumuseţea peisajului este sporită de formaţiunile de roci granitice, adesea cu forme bizare, de care s-au legat legende de-a lungul timpului. Astfel au apărut Pinguinii, Dochia şi Dinozaurul din Dobrogea.

„Pe culmea uşor rotunjită mai vezi din loc în loc stânci mari, aglomerate şi adunate îin poziţii ciudate ce te duc cu gândul la Stonehenge”.
Munţii Măcin sunt casa unui număr foarte mare de specii de animale şi floră. Unele specii, precum clopoţelul dobrogean (Campanula romanica) sau garofiţa pitică de stâncă (Dianthus nardiformis) sunt specii rare şi ameninţate cu dispariţia. Aici se găseşte una dintre cele mai rare specii de arbori din România: sâmbovina (Celtis glabrata). Zona Munţilor Măcinului reprezintă o verigă importantă pe căile de migraţie ale păsărilor, ceea ce face ca Parcul să fi interesant şi pentru ornitologi.
Condiţiile de vegetaţie sunt mai favorabile în zona nordică şi centrală a parcului, unde precipitaţiile sunt mai abundente. Zona are caracter forestier, în afară de Culmea Pricopanului care este dominată de pajişti stâncoase. Zonele de sud şi sud-est sunt caracterizate de cantitatea de precipitaţii mai mică şi zone de vegetaţie stepică , cu specii de plante care se adaptează la secetă.
„Peisajul dezolant cu stâncării pierdute de vreme alternează cu pâlcuri de pădure viu colorată. Aici se află „Drumul Oaselor”, devenit celebru în filmul cu acelaşi nume, făcut în anii `70”.
   
  „Călare în Măcin”(13 km)

Număr de zile: 1 zi
Perioade când se organizează: accesibil în orice perioada a anului.
Grad de dificultate
: mediu
Tip de program: accesibil pentru toate tipurile de călăreţi
Cazarea şi masa
se asigură local, în pensiuni turistice sau în corturi (la cerere).

Contact: www.parcmacin.ro


Punct de plecare: localitatea Cerna, padocul Parcului Naţional Munţii Măcinului

Descriere traseu: Localitatea Cerna, Padocul Parcului Naţional Munţii Măcin – Valea Arsu, Vf. Arsu – Vf. Şaua Mare – Vf. Arheuziu – Vf. Archizel – Vf.Lifante – Vf. Pietrele Albe – Vf. Mengina – Valea Puturoasa – Padoc PNMM.
Traseul are urcuşuri şi coborâşuri domoale ce străbat piscurile de pe latura sudică a parcului presărată cu poieni de stepă cu stâncării, poieni ce asigură panorame largi asupra Depresiunii Cernei şi asupra celorlalte piscuri sudice ale Munţilor Măcin. Poienile cu pajişti şi stâncărie alternează cu porţiuni de pădure şi rarişte. Pe acest traseu, turistul călare, plecând de la padocul Parcului Naţional Munţii Măcinului urmează un drum de pământ ce trece printre culturi agricole şi vii, după care intră în perimetrul parcului unde întâlneşte, pe măsură ce urcă spre Vf.Arsu, habitate de silvostepă (rarişti de stejar pufos, mojdrean, păr argintiu şi cărpiniţă) pajişti de stepă şi asociaţii saxicole pe piscuri. Coborârea se face printre podgoriile de viţă nobilă care acoperă bazinul văii Puturoasa.

Obiective turistice:

Creşterea oilor şi a caprelor
Este o tradiţie locală, dar şi o necesitate pentru populaţie. Oile şi caprele se hrănesc liber, într-un mediu natural şi ecologic, pe pajiştile cu vegetaţie specifică zonei de silvostepă, de jur împrejurul parcului, fără a le fi administrată hrană neecologică.

Creşterea albinelor

Veche îndeletnicire a locuitorilor din zonă. Pentru că aici clima este mai blândă, crescători din diferite zone ale ţării îşi aduc stupinele în Parc, pe care le ţin aici de primăvara până vara târziu.
Cetatea Troesmis
Troesmis a fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic, cea mai veche menţiune a sa fiind in Ponticele lui Ovidius. Ruinele cetăţii nu au fost cercetate pe întreaga lor suprafaţă. Au fost scoase la iveală trei valuri de apărare, un canal, două apeducte, turnuri în formă de potcoavă la colţuri, două bazilici creştine şi zidurile mai multor edificii.

Cetatea romano-bizantină Dinogetia

Dinogetia, cetate romana si bizantină, este situată pe o mică insulă (popină), numită de localnici „Bisericuţa”. Ruinele de pe popina Bisericuţa-Gărvan au fost semnalate din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Cea mai veche menţiune este a lui Ptolemeu (Dinodheteia), care face şi o localizare exactă. Din cetatea existentă în sec. VI se păstrează zidul de incintă, gros de 3 m, străjuit de 14 turnuri. In incintă se află ruinele unei bazilici, cea mai importantă şi cea mai veche de pe teritoriul ţării noastre, a unor drumuri, unelte agricole şi casnice, care indică rolul militar al cetăţii.

   
 

Alte activităţi de tip ecoturistic:

  • Cicloturism
  • Drumeţie
  • Birdwatching (uliul cu picioare scurte, uliul păsărar, şorecar comun, şorecar mare etc)
  • Turism cultural/religios
  • Turism viticol
  • Excursii culturale/istorice
   
  Centre de vizitare, puncte de informare: în curs de amenajare.    
  Informaţii parc:

Sediu 1: Tulcea, str 9 Mai, nr. 4bis,
Tel/Fax :
 0240 517718

Sediu 2: Macin, str 1Decembrie, nr. 13,
Tel/Fax : 0240 571012

www.parcmacin.ro
   
       

 
 
     
  ©Asociația de Ecoturism din România
Website Design by NOISENLIGHT MEDIA